Definita cuvantului bandă
BÁNDĂ1, bande, s. f. 1. Ceată, grup de oameni întovărășiți în vederea unui scop (rău); grup constituit în vederea unei acțiuni de subminare a intereselor colectivității; clică, șleahtă. ♦ (Glumeț) Grup de prieteni. ♦ Trupă de muzicanți, taraf de lăutari. ◊ Bandă militară = fanfară. 2. (Înv.) Ceată de soldați puși sub aceeași bandieră. – Fr. bande.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bandă
LANGUSTINĂ, langustine, s.f. Crustaceu asemănător cu homarul, dar de talie mai mică, numit și homar norvegian, utilizat în gastronomie ca și creveta; din fr. langoustine; se comercializează, cu excepția țărilor francofone, sub denumirea (it.) scampi. Vezi definitia »
STÚPĂ s. f. monument funerar hindus în care se păstrează cenușa sau relicvele unei căpetenii budiste. (< fr. stupa) Vezi definitia »
STÓPĂ s.f. (Mar.) Dispozitiv de siguranță care blochează lanțurile folosite la bordul navelor. [Cf. engl. stopper]. Vezi definitia »
LEVIZÍTĂ s. f. substanță toxică de luptă cu acțiune vezicantă. (< fr., engl. lewisite) Vezi definitia »
MESÁDĂ s. f. v. misadă. Vezi definitia »