XILÍT s.n. Constituent al cărbunilor bruni inferiori. (din fr. xylite) Vezi definitia »

socotit, judecat Vezi definitia »

MAGNEZÍT s.n. Carbonat natural de magneziu. [Var. magnezită s.f. / < fr. magnésite]. Vezi definitia »

MELCHÍT s. m. nume dat de către monofiziți catolicilor, aplicat astăzi ortodocșilor și catolicilor de rit bizantin din Orientul Apropiat arab. (< fr. melchite) Vezi definitia »

preapodobít, -ă, adj. (înv.) care este deosebit de credincios, de cuvios, de cucernic. Vezi definitia »