Definita cuvantului bară
BÁRĂ, bare, s. f. 1. Drug de metal (care urmează să fie prelucrat). ♦ Bucată de lemn sau de metal, de lungime și grosime variabilă, având diferite întrebuințări. 2. Fiecare dintre cei trei stâlpi care delimitează poarta la unele jocuri sportive. ◊ Bară (fixă) = aparat de gimnastică format dintr-un sul de metal fixat pe doi stâlpi. 3. Barieră care desparte, la instanțele judecătorești, pe judecători de avocați și împricinați; p. ext. locul de unde se pledează în fața instanței. 4. Semn grafic în forma unei linii verticale sau orizontale, folosit ca element de separare în interiorul unui text; (Muz.) semn în formă de linie verticală, întrebuințat la separarea măsurilor pe portativ. 5. Ridicătură a fundului mării la gura unui fluviu, formată prin îngrămădirea nisipului sau a mâlului. 6. Valul care urcă de la gura unui fluviu spre amonte o dată cu fluxul, la mările cu maree importantă. – Fr. barre.

Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bară
NEGRÉSĂ s.f. Femeie care aparține rasei negre. [< fr. négresse]. Vezi definitia »
MEIÓZĂ s. f. diviziune celulară în cursul căreia are loc reducerea numărului de cromozomi. (< fr. méiose) Vezi definitia »
preájmă s. f. – Apropiere, împrejurimi. În preajma, aproape de; în jur de; circa. – Var. prejmă, prejmet. Origine necunoscută. S-a gîndit la sl. prĕmo „din regiune” (Cihac, II, 288), cu j de la jur (Iordan, Dift., 78); la sl. préžda „înainte” (Miklosich, Etym. Wb., 241), preždinu „înainte” (Weigand, Jb., XIV, 111), sau la sl. sŭ prežda „dinainte”; dar nici una dintre aceste explicații nu este satisfăcătoare fonetic. – Der. împrejmui, vb. (a încercui); împrejmuire, s. f. (cerc; gard; regiune); împrejmuitor, adj. (vecin cu). Vezi definitia »
VALVULÍTĂ, valvulite, s. f. (Med.) Inflamație a valvulelor inimii. – Din fr. valvulite. Vezi definitia »
SNÁGĂ s. f. (Banat, Olt.) Putere, forță. (din sb., bg. snaga) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z