HON, honuri, s. n. Sculă așchietoare alcătuită dintr-un corp rotativ de oțel pe care sunt fixate mai multe pietre abrazive și care este utilizată la finisarea suprafețelor cilindrice interioare ale pieselor metalice. – Din engl. hone. Vezi definitia »

FAMFARÓN, -OÁNĂ s.m. și f. v. fanfaron. Vezi definitia »

SEMITÓN s. n. 1. cel mai mic interval din sistemul muzical temperat; interval de o jumătate de ton. ♦ ~ diatonic = semiton din două trepte alăturate cu numiri diferite; ~ cromatic = semiton din două trepte care au aceeași denumire. 2. nuanță care face trecerea de la un ton închis la unul deschis al aceleiași culori. (< it. semitono, fr. semi-ton) Vezi definitia »

PAROXITÓN, -Ă adj., s.n. (Cuvânt) care se accentuează pe penultima silabă. [< fr. paroxyton]. Vezi definitia »

OCTATLÓN, octatloane, s. n. Probă combinată de atletism pentru juniori, alcătuită din opt probe de alergări, sărituri și aruncări. – Octet + [penta]tlon. Vezi definitia »