Definita cuvantului barbută
BARBÚTĂ, barbute, s. f. (Înv.) Monedă veche de la începutul secolului trecut.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu barbută
báscă2 (albie, lâna tunsă de pe o oaie, luză, vestă) (înv., reg.) s. f., g.-d. art. bắștii; pl. băști Vezi definitia »
telenovelită, telenovelite s. f. (pub., peior.) mania vizionării serialelor de televiziune (mai ales a celor sud-americane). Vezi definitia »
greáță (-éțuri), s. f. – 1. (Înv.) Greutate, apăsare. – 2. Lehamite, silă. – 3. Scîrbă, greață. – Mr. greață. De la greu, sau mai curînd de la grea, cu suf. abstract -eață (DAR). Der. directă din lat. gravĭtĭes (Byhan 353) sau grevĭtĭa (Pușcariu 732; Candrea-Dens., 758; REW 3855) este mai puțin probabilă. – Der. grețos, adj. (repugnant, scîrbos; mofturos, năzuros); îngreța, vb. (a face silă); îngrețălui, vb. (a îngrețoșa); îngrețoșa, vb. (a face greață). Vezi definitia »
RÚJĂ1, ruje, s. f. 1. (Reg.) Măceș. ♦ Trandafir. ♦ Fig. (Pop.) Nume dat unei persoane frumoase. 2. Fig. (Reg.) Roșeață, rumeneală în obraz. 3. Plantă erbacee cu frunze cărnoase și flori galben-purpurii, grupate într-un buchet, care crește pe stâncile din regiunea alpină (Sedum rosea) 4. Compus: ruji-galbene = plantă având tulpina fără peri, cu frunze ovale și cu flori galbene; mărită-mă-mamă (Rudbeckia laciniata). [Pl. și: ruji] – Din bg., scr. ruža. Vezi definitia »
ANTIRACHÉTĂ adj. invar., s. f. (Rachetă) care distruge o rachetă înainte ca aceasta să-și atingă ținta. – Anti- + rachetă (după engl. antimissile). Vezi definitia »