TETRACLORMETÁN s. n. tetraclorură de carbon. (< fr. tétrachlormétan) Vezi definitia »

INTERUMÁN, -Ă adj. (despre relații) dintre oameni. (< engl. interhuman) Vezi definitia »

MERIDIÁN s.n. 1. Fiecare dintre cercurile imaginare care trec prin polii globului pământesc și determină gradele de longitudine. ◊ Plan meridian = plan determinat de verticala locului și paralela axei de rotație a Pământului. 2. Intersecția unei suprafețe de revoluție cu un plan care trece prin axa suprafeței. ◊ Meridian ceresc = cercul mare rezultat din intersecția sferei cerești cu planul care trece prin axa universului. // adj. Cerc meridian = instrument cu ajutorul căruia se determină trecerea unui astru la meridian (1) și care servește la măsurarea înălțimii astrului; distanță meridiană = diferența de longitudine dintre două puncte situate pe meridiane diferite; linie meridiană = meridiana locului. [Pron. -di-an. / < fr. méridien, cf. it. meridiana, lat. meridies – amiază]. Vezi definitia »

ELECTROACUSTICIÁN, -Ă s. m. f. specialist în electroacustică. (< fr. électro-acousticien) Vezi definitia »

LEMURIÁN, -Ă adj. (Liv.) Referitor la lemuri; de lemuri, propriu lemurilor. [Pron. -ri-an, pl. -ieni, -iene. / cf. it. lemuriano]. Vezi definitia »