ALICÓTĂ, alicote, s. f. (Mat.; în expr.) Parte alicotă = parte care se cuprinde exact, de un anumit număr de ori, într-o cantitate dată. – Fr. aliquote. Vezi definitia »

TELEMECÁNICĂ s.f. Comanda și controlul funcționării mecanismelor de la distanță cu ajutorul undelor electrice; telecontrol. [Gen. -cii. / cf. fr. télémécanique < gr. tele – departe, mechane – mașină]. Vezi definitia »

OSCÍLĂ s.f. Mască a lui Saturn sau a lui Bachus, care era suspendată în case pentru a îndepărta relele. [< lat. oscillum, fr. oscille]. Vezi definitia »

COCOÁNĂ s. f. v. cucoană. Vezi definitia »

BUTIRÍNĂ s. f. Ester rezultat din combinarea acidului butiric cu glicerina; este unul dintre principalii componenți ai grăsimilor. – Fr. butyrine. Vezi definitia »