HEMIELÍTRĂ s.f. (Zool.) Aripă la insecte jumătate chitinoasă și jumătate membranoasă. [Pron. -mi-e-. / < fr. hémiélytre]. Vezi definitia »

IZOTÁHĂ s.f. (Geol.) Linie care unește punctele unui curs de apă unde apa are aceeași viteză. [Var. isotahă s.f. / cf. germ. Isotache, fr. isotache]. Vezi definitia »

DUPĂITÚRĂ, dupăituri, s. f. (Reg.) Dupăit, tropăit. [Pr.: -pă-i-] – Dupăi + suf. -tură. Vezi definitia »

CAZEÍNĂ s.f. Substanță albuminoidă care se extrage din lapte și formează partea componentă esențială a brânzeturilor; cazeinogen. [Pron. -ze-i-. / < fr. caséine, cf. lat. caseus – brânză]. Vezi definitia »

CONIÓZĂ, conioze, s. f. (Med.) Boală provocată de pătrunderea și fixarea pulberilor în organism. [Pr.: -ni-o-] – Din fr. coniose. Vezi definitia »