temelíe (-íi), s. f. – Temei, fundament. – Mr. θimel’u, megl. timel’ à. V. sb. temelije (Candrea; Tiktin; cf. Vasmer, Gr., 141), este dubletul cuvîntului anterior. – Der. temeli (var. temelii, temeliici), vb. (a fonda, a crea), înv. Der. de la tc. temel (Meyer, Alb. St., IV, 55; Lokotsch 2062) este improbabilă. Vezi definitia »

ASIMILÁȚIE, asimilații, s. f. 1. (Fiziol.) Fază a metabolismului în care materiile nutritive introduse în organism sunt transformate În substanțe proprii acestuia. 2. (În sintagma) Asimilație clorofiliană = proces fiziologic prin care plantele verzi sintetizează (cu ajutorul luminii absorbite de clorofilă) substanțele organice din bioxidul de carbon și din apă și eliberează oxigen. 3. (Fon.) Modificare a unui sunet sub influența altuia, aflat în apropiere. – Din fr. assimilation, lat. assimilatio, -onis. Vezi definitia »

SUBSTÁȚIE, substații, s. f. Stație auxiliară, intermediară (de pompare, de distribuție a electricității, de tracțiune etc.). – Sub¹- + stație (după fr. sous-station). Vezi definitia »

sufleríe, sufleríi, s.f. (înv.) 1. instalație care furnizează aerul necesar funcționării unui aparat. 2. totalitatea tuburilor unei orgi. Vezi definitia »

FOTOTELEGRAFÍE s. f. Transmitere la distanță a fotografiilor, a desenelor, a unor texte scrise etc. cu ajutorul telegrafiei. – Din fr. phototélégraphie. Vezi definitia »