plăván (plăvánă), adj. – Bălan. – Var. plăvîi, plăviu, plăviț. Sl. plavŭ „alb”, plavinŭ „bălan” (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 262), cf. slov. plavec „bou bălan”. Se folosește mai ales ca nume de bou; doar plăviță se zice și despre femeile blonde și înv. despre orice obiect auriu sau gălbui; cf. Coresi: căutați pămînturile, că sînt plăvițe, spre seceriș sînt. Cf. plăvaie, s. f. (varietate de struguri), format ca bălaie din bălan. Vezi definitia »

BICOTIDIÁN, -Ă adj. care are loc de două ori pe zi. (< fr. biquotidien) Vezi definitia »

EOLIÁN, -Ă adj. Acționat (sau produs) de vânt; anemogen. ◊ Depozit eolian = sediment format dintr-un material transportat de vânt. [Pron. e-o-li-an. / < fr. éolien, cf. Eolus – zeul vânturilor la greci]. Vezi definitia »

iván s.m. (reg.) om prost. Vezi definitia »

puián, puiéni, s.f. (reg.) puiandru. Vezi definitia »