MUSCÁR, muscari, s. m. 1. Pescar care prinde peștele cu undița, întrebuințând ca nadă muște. 2. Numele mai multor păsări migratoare insectivore (Muscicapa). 3. Gândăcel insectivor de formă lunguiață, cu gâtul de culoare roșie, cu o pată neagră pe partea ventrală și cu aripile negre (Catharis fusca). – Muscă + suf. -ar. Vezi definitia »

STREJÁR s. m. v. străjer. Vezi definitia »

UNILOCULÁR, -Ă adj. (despre ovare și fructe) cu o singură lojă (II). (< fr. uniloculaire) Vezi definitia »

BALNEÁR, -Ă adj. De băi. ◊ Stațiune balneară = localitate unde se găsesc băi folositoare pentru vindecarea unor boli. [Pron. -ne-ar. / < fr. balnéaire, lat. balnearis]. Vezi definitia »

CÁNTAR s. n. 1. vas de băut la greci și romani, cu picior și toarte, folosit la amestecatul vinului cu apa. 2. fântână de forma unui vas, din care țâșnea apa. (< fr. canthare, gr. kantharos) Vezi definitia »