BOJÓC, bojoci, s. m. (Pop.) Plămân (mai ales de animale). ◊ Expr. (Fam.) E numai bojoci = e foarte slab, dar foarte activ și plin de pasiune și entuziasm. [Var.: (reg.) bojóg s. m.] – Et. nec. Vezi definitia »

BUSUIÓC², -OÁCĂ, busuioci, -oace, adj. Cu aromă și miros de busuioc¹. ♦ (Substantivat) Varietate de viță de vie; strugure produs de această viță. ♦ (Substantivat, f.) Varietate românească de pere văratice. – Din busuioc¹. Vezi definitia »

samatóc s.n. (reg.) 1. rachiu de drojdie. 2. must care se trage de pe tescovină imediat după zdrobirea strugurilor. Vezi definitia »

pozmóc, pozmoáce, s.n. (reg.) 1. smoc de păr crescut în partea de jos a piciorului calului. 2. cantitate mare de ceva; grămadă. Vezi definitia »

ispisóc (ispisoáce), s. n. – Document, titlu, țidulă, decret. Din sl. ispisati „a scrie”, cf. rus. spisok „copie” (Cihac, II, 151; Tiktin; DAR). Vezi definitia »