restitutóriu [riu pron. rĭu] adj. m., f. restitutórie (-ri-e); pl. m. și f. restitutórii Vezi definitia »

vermelíu, -íe, adj. (înv. și pop.) rumen, roșu-închis. Vezi definitia »

CLAVÍRIU s.n. v. clavir. Vezi definitia »

GIRATÓRIU, -IE, giratorii, adj. (Despre o mișcare) De rotație, circular. ◊ Sens giratoriu = sens de circulație la o intersecție, într-o piață etc., potrivit căruia un vehicul este obligat să facă o rotație de la dreapta la stânga. – Din fr. giratoire. Vezi definitia »

NARAMZÍU, -ÍE adj. v. narangiu. Vezi definitia »