PESTIFÉR, -Ă adj. care poartă, transmite pesta. (< fr. pestifère) Vezi definitia »

RUTIÉR, -Ă adj. Referitor la drumuri, la șosele. ♦ Transport rutier = transport făcut pe șosea; tractor rutier = tractor rapid, în general cu roți, folosit în orașe și pe șosele la transportarea remorcilor. // s.m. Ciclist participant la întrecerile sportive care se desfășoară pe șosele. [Pron. -ti-er. / < fr. routier]. Vezi definitia »

STRĂJÉR, -Ă, străjeri, -e, subst. 1. S. m. Persoană care avea obligația să păzească granițele (muntoase), în schimbul unor avantaje fiscale. ♦ P. gener. (Înv. și pop.) Paznic, strajă. 2. S. m. și f. Tânăr care aparținea străjeriei. 3. S. m. Construcție formată dintr-un grup de stâlpi de lemn, montată lângă piciorul unui pod de lemn, pentru a-l apăra de loviturile plutelor. [Var.: (înv.) strejár s. m.] – Strajă + suf. -ar. Vezi definitia »

PIONIÉR, -Ă, pionieri, -e, subst. 1. S. m. și f. (Ieșit din uz) Membru al organizației de masă a elevilor de 7-14 ani, care avea ca scop educarea comunistă a elevilor. 2. S. m. și f. Persoană care face parte dintr-un grup (de coloniști sau de emigranți) care pune bazele unei vieți civilizate într-un ținut nelocuit. ♦ Fig. Persoană care lucrează cea dintâi într-un domeniu nou, încă necercetat, care pune bazele unei metode noi, unei activități noi; deschizător de drumuri într-un domeniu oarecare de activitate. 3. S. m. Militar care face parte dintr-o unitate de geniu pregătită special pentru a executa construcțiile necesare operațiilor militare, barajele de mine etc. [Pr.: pi-o-ni-er. – Var.: (pop.) pionér, -ă subst.] – Din fr. pionnier, germ. Pionier, (1) rus. pioner. Vezi definitia »

ARCHEBUZIÉR, archebuzieri, s. m. Soldat înarmat cu archebuză. [Pr.: -zi-er] – Din fr. arquebusier. Vezi definitia »