Definita cuvantului penasoale
pe nasoale expr. 1. (d. o situație) grav, critic. 2. (d. o acțiune) în glumă. 3. cu răutate, cu rea-voință.

Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu penasoale
BRAZZAVILLE [brazavil], cap. R.P. Congo, situată în S țării, port pe fl. Zair; 596,2 mii loc. (1985, cu suburbiile). Aeroport internațional (Maya Maya). Pr. centru politic și comercial al țării. Aluminiu, ciment, prelucr. lemnului, reparații navale, produse textile și alim. (tutun). Universitate. Întemeiat în 1880, a devenit centru ad-tiv al Federației Africa Ecuatorială Franceză (din 1910), apoi, din 1958, capitală a Rep. Congă (autonomă), iar din 1960 independentă. Vezi definitia »
URODÉLE s.n.pl. Caudate. [Sg. urodel. / < fr. urodéles, cf. gr. oura – coadă, delos – vizibil]. Vezi definitia »
soléle s.f. pl. (reg.) crini galbeni. Vezi definitia »
moále adj.1. Blînd, blajin, suav, plăcut. – 2. Slab, destins, flasc. – 3. Debil, lăsător. – 4. Leneș, trîndav, greoi. – Mr., megl. moale, istr. mole. Lat. mŏllis (Pușcariu 1101; Candrea-Dens., 1143; REW 5649), cf. it. port. molle, prov., v. fr. mol, fr. mou, cat. moll, sp. muelle.Der. moale, s. f. (fontanelă); moaleș, adj. (flasc, fleșcăit); molan, s. m. (leneș, puturos, om molatic; pește, Cobitis barbatula), în Banat, Olt. și Munt.; molănete, s. m. (Olt., trîndav, leneș); molaș, s. m. (Trans., pește, varietate de mihalț, Lota vulgaris); molătate, s. f. (înv., moliciune); molatic (var. molatec), adj. (moale, suav; delicat, plăcut; leneș, insolent); molău (var. molîu), adj. (moale, leneș); molătui, vb. refl. (Maram., a se distra); moleșală, s. f. (indolență, lenevie); moleși, vb. refl. (a se înmuia); moleșitor, adj. (care moleșește); molete (var. moleț), s. m. (pește, Cobitis barbatula); moliciune (var. înv. molăciune), s. f. (moleșală, delicatețe, suavitate; indolență, lene; voluptate); moloman, s. m. (Olt., leneș, puturos); moloșa, vb. refl. (a se înmuia); moloșag (var. moleșag), s. n. (Mold., Trans., dezgheț, timp umed și călduros la începutul primăverii); mălăeț, adj. (molișor, fleșcăit, răscopt), în loc de *molăeț, cf. moleț, molău (după Cihac, II, 184; Weigand, Jb., XVI, 78; Loewe 53; Candrea și Scriban; din mălai, imposibil semantic); moleață, s. f. (moliciune), cf. sp. mollez (Giuglea, LL, I, 178; Candrea-Dens., 1145 îl explică prin lat. *mollitia, cf. REW 5650); molcel, adj. (molișor), pe care Candrea-Dens., 114 îl derivă din lat. mollicellus. Cf. muia, moină. Vezi definitia »
Provizioanele sunt instrumente contabile de corelare a inregistrarilor scriptice cu realitatea economica faptica. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z