vălmășeálă (pop.) s. f., g.-d. art. vălmășélii; pl. vălmășéli Vezi definitia »

sumăníță, sumăníțe, s.f. (reg.) suman mai mic; sumănaș, sumănel, sumănuș, sumăieș. Vezi definitia »

ÚNDĂ s. f. fiecare din seria de mișcări concentrice care se propagă într-un mediu fluid sub influența unei impulsiuni. ♦ lungime de ~ = distanța la care se propagă o undă într-un interval dat; ~ de șoc = a) suflul unei bombe; b) undă seismică de mare intensitate; ~ verde = procedeu pentru asigurarea fluenței maxime a traficului auto urban, realizat printr-un sistem de comandă coordonată a semafoarelor. (< lat. unda, după fr. onde) Vezi definitia »

SINÓPTICĂ s.f. Metodă de lucru a meteorologiei constând din analiza sinoptică a vremii. [Gen. -cii. / < fr. synoptique]. Vezi definitia »

POLÁRĂ s.f. Loc geometric al punctelor conjugate cu un punct dat, în raport cu cele două puncte în care o secantă mobilă ce trece prin punctul dat intersectează o conică. [< germ. Polare]. Vezi definitia »