cinghél (cinghéluri), s.n. 1. Cerc, inel, fretă. 2. Cîrlig. – Mr. cinghelu, megl. cenghiel. – Tc. çengel „cîrlig” (Roesler 608; Șeineanu, II, 127); cf. ngr. tsinhéli, alb., bg., sb. čengel. – [1933] Vezi definitia »

SILICAGÉL, silicageluri, s. n. Material granular cu porozitate mare obținut prin deshidratare în condiții speciale a gelului de bioxid de siliciu, folosit în tehnică, ca absorbant și ca purtător de catalizatori; gel de silice. – Din fr. silicagel. Vezi definitia »

slăbonél adj. m. (reg.; despre oameni sau animale, despre corpul lor) slăbuț. Vezi definitia »

cel care a uitat ororile dictaturii, memoria, si-a uitat etnia. (p. ext.) persoana inrobita total si indobitocita (<rus. mankurt) Vezi definitia »

măcitél, măcitéli, s.m. (înv.) om care chinuia, tiraniza. Vezi definitia »