SECVÉNȚĂ s. f. 1. succesiune de fenomene fizice; ordinea de variație în timp a mărimilor unui sistem. 2. șir de imagini sau de scene dintr-un film care formează o unitate. ◊ (fig.) serie de fapte, evenimente, stări etc. care se succedă într-o anumită ordine, formând un tot. 3. (muz.) transpunere, riguroasă sau liberă, pe alte teme a unei structuri melodice sau armonice; progresie (2). ◊ gen de cântări în muzica bisericească medievală care foloseau acest procedeu. (< fr. séquence, it. sequenza, lat. sequentia) Vezi definitia »

ALÉZĂ s. f. bucată de pânză care se așterne peste cearșaf sub un bolnav sau copil mic. (< fr. alèse) Vezi definitia »

MAGNEZÍTĂ s. f. v. magnezit. Vezi definitia »

CÂRCIUMIOÁRĂ, cârciumioare, s. f. Diminutiv al lui cârciumă. - Cârciumă + suf. -ioară. Vezi definitia »

VORBÚȚĂ, vorbuțe, s. f. (Reg.) Vorbuliță. – Vorbă + suf. -uță. Vezi definitia »