SPECULÁR, -Ă adj. 1. (min.) care răsfrânge lumina. 2. referitor la oglindă; care pare văzut într-o lumină. ♦ (psihiatr.) halucinație ~ă = halucinație în care bolnavul se vede el însuși în fața lui. (< fr. spéculaire) Vezi definitia »

PREBENDÁR s. m. cel care beneficiază de o prebendă. (< lat. praebendarius) Vezi definitia »

LAMELÁR, -Ă adj. cu structură în formă de lamele. (< fr. lamellaire) Vezi definitia »

CONCORDATÁR, -Ă adj. Referitor la un concordat. // s.m. și f. Falit care a obținut un concordat (2). [Cf. fr. concordataire]. Vezi definitia »

abecedár s. n. 1. carte elementară pentru învățarea scrisului și cititului. 2. (fig.) primele noțiuni ale unei științe sau profesiuni; abc. (< lat. abecedarius, fr. abécédaire) Vezi definitia »