Definita cuvantului băltăreț
BĂLTĂRÉȚ, -EÁȚĂ, băltăreți, -e, adj. De baltă; p. ext. din regiunea bălților. O parte din fân... era băltăreț (SLAVICI). ♦ (Substantivat, n. sg. art.) Numele unui vânt călduț, umed, care bate dinspre miazăzi. – Din baltă + suf. -ăreț.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu băltăreț
DENUNȚ bingăneală, bing-bang, borax, cântare, cântarea cântărilor, ciochie, ciripeală, cloncănit, melodie, păcură, pețitorie, scuipat, sifon, smoală, șopteală, trântă, trânteală. Vezi definitia »
stoicéț (-ți), s. m. – Obleț (Alburnus lucidus). De la Stoiko, nume tipic la bulgari (Tiktin). Vezi definitia »
CÂRLIÓNȚ, cârlionți, s. m. Șuviță de păr răsucită în spirală; buclă, zuluf. [Pr.: -li-onț] – Et. nec. Vezi definitia »
PODÉȚ, podețe, s. n. Diminutiv al lui pod (I 1); poduleț, podișcă (1), poduț2, podiș (2), podișor, podurel. ♦ Scândură, pod mic, rudimentar, așezat peste șanțul de la marginea drumului (pentru a permite accesul în curte); podișcă (1). – Pod + suf. -eț. Vezi definitia »
ghemț s. m. – Piele de căprioară. Germ. Gemse (Iordan, BF, VIII, 227). Sec. XIX. Vezi definitia »