DECORATÓR, -OÁRE I. s. m. f. 1. cel care se ocupă cu decorarea clădirilor, a interioarelor etc. 2. cel care face decoruri pentru teatru, film, televiziune. II. s. n. unealtă de bucătărie pentru decorarea unor forme diferite (roșii, ciocolată, frișcă etc.) (< fr. décorateur) Vezi definitia »

promulgatór, promulgatóri, s.m. (înv.) persoană care promulghează (proiecte de legi, decrete, hotărâri). Vezi definitia »

EXCAVATÓR s.n. Mașină mare care sapă și încarcă pământul scos din săpătură. [Pron. ecs-ca-, var. escavator s.n. / cf. fr. excavateur, rus. ekskavator]. Vezi definitia »

BICOLÓR, -Ă, bicolori, -e, adj. Care are două culori. – Fr. bicolore. Vezi definitia »

NEMIȘCĂTÓR, -OÁRE, nemișcători, -oare, adj. Nemișcat, imobil. ◊ Avere nemișcătoare, bun nemișcător etc. = avere imobilă, bun imobil etc. – Ne- + mișcător. Vezi definitia »