BASMÁ, basmale, s. f. 1. Bucată de pânză sau de mătase (colorată), care se întrebuințează de femei pentru a-și înveli capul sau spre a lega și a duce în ea ceva. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) basma curată = a scăpa (pe cineva) de o învinuire. A ieși (sau a scăpa) basma curată = a scăpa cu bine dintr-o încurcătură. 2. (Reg.) Batistă. [Var.: (înv.) băsmá s. f.] – Tc. basma. Vezi definitia »

PARFUMÁ vb. I. tr., refl. a (se) stropi cu parfum. II. tr. a înmiresma. (< fr. parfumer) Vezi definitia »

PANAMÁ², panamale, s. f. Afacere frauduloasă de mari proporții, escrocherie în stil mare. – Din n. pr. Panamá. Vezi definitia »

ÎNMIRESMÁ, înmiresmez, vb. I. Tranz. A parfuma, a îmbălsăma, a miresma. – În + mireasmă. Vezi definitia »

PREZUMÁ, prezúm, vb. I. Tranz. (Livr.) A presupune (1); a estima. – Din fr. présumer. Vezi definitia »