ODÓR², odoruri, s. n. (Înv.) Miros, mireasmă, parfum. [Var.: odoáre s. f.] – Din lat. odor, it. odore, fr. odeur. Vezi definitia »

DEGUSTĂTÓR, -OÁRE, degustători, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu degustarea vinurilor, lichiorurilor, fructelor și a altor produse alimentare. – Degusta + suf. -ător. Vezi definitia »

RECEPTÓR, -OÁRE, receptori, -oare, subst., adj. 1. S. n. Sistem tehnic destinat să primească (și să dirijeze) un anumit material. 2. S. n. Aparat, instalație, mașină, dispozitiv destinate să primească energie de o anumită formă și să o transforme în energie utilă. Receptor telefonic = aparat care transformă oscilațiile curentului electric produs de un microfon telefonic în vibrații sonore similare mesajului transmis. Receptor radio = radioreceptor. 3. S. m. (Fiziol.) Organ care înregistrează anumite modificări ale mediului extern sau intern și transmite excitațiile la centrii nervoși. 4. Adj. (Tehn.) Care receptează, care primește (o acțiune mecanică, un curent, un semnal etc.) – Din fr. recepteur. Vezi definitia »

prijinitór, prijinitoáre, s.m. și f. 1. (înv.) sprijinitor, susținător, protector. 2. băț cu care se sprijină sarcina de lemne când e purtată pe umeri. 3. tavă de pământ, îngustă și lungă, în care se frig cârnații. Vezi definitia »

MÚCOR s. m. ciupercă microscopică ca o pâslă de filamente și care ajută procesul de fermentație; mucegai. (< fr., lat. mucor) Vezi definitia »