PRODIGÁ, prodíg, vb. I. Tranz. (Livr.) A cheltui fără măsură, a risipi; a acorda cu generozitate, a dărui din belșug. – Din fr. prodiguer. Vezi definitia »

AROGÁ vb. refl. a-și atribui cu de la sine putere o calitate, un drept. (< fr. /s'/arroger, lat. arrogare) Vezi definitia »

ANTOLOGÁ, antologhez, vb. I. Tranz. A include într-o antologie. – De la antologie. Vezi definitia »

OBLIGÁ vb. I. tr., refl. a (se) îndatora. ◊ a da, a lua asupră-și o sarcină, a (se) angaja. II. tr. a constrânge. (< lat. obligare, fr. obliger) Vezi definitia »

SUBJUGÁ vb. tr. 1. a supune cu forța (o țară, un popor); a robi. 2. a răpi libertatea și independența cuiva. ◊ (fig.) a domina, a supune. (< fr. subjuguer) Vezi definitia »