văzdúh (-huri), s. n. – Atmosferă, aer. Sl. (bg.) vŭzduchŭ (Tiktin; Conev 36). Vezi definitia »

văzdúh s. n., pl. văzdúhuri Vezi definitia »

cáptuh (-huri), s. n. – Pînză de căptușit, pînză groasă. – Var. căptuh. Germ. Kapptuch (Pușcariu, Dacor., II, 594; DAR). A intrat probabil în limbă cel mai tîrziu în sec. XVII, căci der. căptuși apare deja la Cantemir. Der. căptuși, vb. (a aplica la o haină căptușeală; a acoperi cu husă; a face rost, a obține); căptușeală, s. f. (material cu care se dublează, în interior, un obiect de îmbrăcăminte; husă, învelitoare). Vezi definitia »

BUH s. n. (Pop. și fam.; în expr.) A-i merge (sau a i se duce cuiva) buhul = a ajunge să fie foarte cunoscut (pentru faptele sale, de obicei reprobabile); a se spune despre cineva că... – Et. nec. Vezi definitia »

oslúh (-huri), s. n. – Amendă. Sb. osluhivati „a asculta”. Termen administrativ, înv., cf. Pintea, Cercetări istorice, XIII, 143-5. Vezi definitia »