CIANÓTIC, -Ă, cianotici, -ce, adj. (Despre mucoase, piele) De culoare albastră-vineție; p. ext. (Despre oameni) predispus la cianoză; care prezintă cianoză. [Pr.: ci-a-] – Din fr. cyanotique. Vezi definitia »

ÓBLIC, -Ă I. adj. înclinat față de o dreaptă sau de un plan; pieziș. ♦ (lingv.) caz ~ = denumire a cazurilor care nu exprimă un raport direct (genitivul, dativul, ablativul etc.). II. adj., s. n. (mușchi) a cărui acțiune se exercită în direcții neparalele cu planul de simetrie a corpului. II. s. f. (mat.) dreaptă care nu este perpendiculară pe dreapta, sau pe planul dat. (< fr. oblique, lat. obliquus) Vezi definitia »

PEDIÁTRIC, -Ă adj. Referitor la pediatrie. [Pron. -di-a-. / < fr. pédiatrique]. Vezi definitia »

HIDROLÓGIC, -Ă adj. Referitor la hidrologie. [< fr. hydrologique]. Vezi definitia »

sferoídic, sferoídică, adj. (înv.) sferoidal. Vezi definitia »