esplanadă s.f. 1. Spațiu întins, în fața unei clădiri sau a unui ansamblu arhitectural 2. Stradă largă avînd în mijloc alei bogat plantate (fr. esplanade) Vezi definitia »

PELOFÍTĂ s. f. plantă care crește pe soluri noroioase. (< fr. pélophyte) Vezi definitia »

turnățícă, turnățéle, s.f. (reg.) clătită. Vezi definitia »

PRÍSLIȚĂ, prislițe, s. f. (Reg.) Furcă de tors, crestată sau scobită. [Var.: prấsliță s. f.] – Sb., bg. preslica. Vezi definitia »

ÚRDĂ s. f. 1. Derivat al laptelui (de oaie) care se obține prin fierberea și închegarea zerului gras rămas de la prepararea cașului sau de la alegerea untului. 2. Compus: urda-vacii = plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina acoperită cu peri cenușii și cu flori albe (Cardaria draba). - Et. nec. Vezi definitia »