CLAUDICÁȚIE s.f. (Latinism) Faptul de a șchiopa, șchiopătat. ♦ (Med.) Tulburare care apare în cursul activității mai intense a unor organe, dispărând sau atenuându-se după un scurt repaus. [Gen. -iei. / < lat. claudicatio, cf. fr. claudication]. Vezi definitia »

PSEUDOBLEPSÍE s.f. Iluzie vizuală. [Gen. -iei. / < fr. pseudoblepsie, cf. gr. pseudos – fals, blepsis – vedere]. Vezi definitia »

ONICOPATÍE s. f. onichie. (< fr. onychopathie) Vezi definitia »

CLAUSTROMANÍE s. f. claustrare voluntară la unii bolnavi. (< fr. claustromanie) Vezi definitia »

DIPLOFONÍE s.f. Emisiune de două tonuri a vocii, datorită unei tensiuni inegale a coardelor vocale. [Gen. -iei. / < fr. diplophonie, cf. gr. diploos – dublu, phone – voce]. Vezi definitia »