pințălúș, pințălúșe, s.n. (reg.) 1. briceag sau cuțit mic; limba mică a briceagului; cuțit de altoit. 2. ac, cui de la catarama curelei de prins pantalonii. Vezi definitia »

COCOLÓȘ, cocoloașe, s. n. Bucată dintr-o substanță căreia i s-a dat o formă aproape sferică; bulgăre, boț¹, ghemotoc. ♦ Bulgăre mic și compact de faină, de mălai etc. rămas întărit (și nefiert) într-o mâncare care nu a fost bine amestecată. [Pl. și: (m.) cocoloși] – Probabil formație onomatopeică. Vezi definitia »

costumaș, costumașe s. n. (dim., iron.) lucrător al Direcției a V-a a Securității, poliția politică comunistă, care avea misiunea de a patrula la vedere pe Calea Victoriei, între sediile fostului Comitet Central al P.C.R. și al fostului Consiliu de Stat. Vezi definitia »

ARENDÁȘ, arendași, s. m. Persoană care, luând un bun în arendă, obține beneficii din munca celor pe care îi exploatează. – Din arendă + suf. -aș. Vezi definitia »

SPORÍȘ, sporiși, s. m. (Bot.) Troscot. – Sb. sporiš. Vezi definitia »