Definita cuvantului benzen
BENZÉN, benzeni, s. m. Hidrocarbură lichidă, incoloră, obținută din gudroanele cărbunilor de pământ sau din petrol, folosită ca decolorant, ca materie primă la fabricarea unor compuși organici etc. – Fr. benzène.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu benzen
EXOGÉN, -Ă adj. Format, dezvoltat la exterior. ♦ (Despre factori geologici) Care acționează la suprafața scoarței terestre și a căror sursă de energie este extraterestră. [< fr. exogène, cf. gr. exo – în afară, gennan – a produce]. Vezi definitia »
ȘÚMEN, Ă, șumeni, – e, adj. (Reg.) Amețit de băutură; cherchelit. – Din sl. šumĩnŭ. Vezi definitia »
MIOGÉN s.n. Proteină care se găsește în țesutul muscular. [Pron. mi-o-. / < fr. myogène]. Vezi definitia »
cepchén (cepchéne), s. n. – (Înv.) Pieptar fără mîneci. Tc. çepken (Șeineanu, III, 34; Lokotsch 409). Vezi definitia »
HALUCINOGÉN, -Ă, halucinogeni, -e, adj., s. n. (Substanță, medicament) care provoacă halucinații. – Din fr. hallucinogène. Vezi definitia »