réce adj. – Lipsit de căldură, înghețat. – Var. Mold. răce. Mr. (a)rațe, megl. rați, istr. rǫce. Lat. rĕcens (Densusianu, Hlr., 196; Pușcariu 1454; REW 7109), probabil redus la *rĕces (Tiktin), cf. it., port. recente, v. fr. roisent, sp. recién. – Der. reci, s. f. pl. (Trans., gelatină de carne, galantină); răci, vb. (a face să fie rece; a răcori; a căpăta o răceală, a provoca o răceală); răceală, s. f. (răcoare, frig; indiferență; răcire; gripă); răcitoare, s. f. (ghețar, frigider); răcitor, s. n. (frigider); răcitură, s. f. (galantină; hrană rece). – Cf. răcoare. Vezi definitia »

SPADÍCE s.n. Inflorescență racemoasă, asemănătoare spicului, al cărei peduncul comun este îngroșat și cărnos. [Var. spadix s.n. / < fr. spadice, cf. lat., gr. spadix]. Vezi definitia »

ce tine de gintie Vezi definitia »

símplice adj. (înv.; despre modul de exprimare al oamenilor) simplu. Vezi definitia »

a-i face (cuiva) cântarea expr. (intl.) a trăda un complice, a denunța. Vezi definitia »