Definita cuvantului calvin
CALVIN [calvẽ], Jean (1509-1564), reformator religios și scriitor francez. Autor al operei teologice „Instituția religiei creștine”, devenită baza cultului creștin reformat, numit ulterior calvinism. Fondator și conducător al republicii teocratice din Geneva (1541), după al cărei model s-au constituit numeroase alte biserici reformate. Prozator preclasic, renumit pentru rigoarea stilului său („Catehism”, „Tratat asupra eternei predestinări”).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu calvin
ALCUIN [ælcuin], (ALBINUS FLACCUS) (c. 735-804), învățat anglo-saxon. Teolog, profesor la școala palatină din Aix-la Chapelle, colaborator al lui Carol cel Mare în domeniul culturii și promotor al „renașterii carolingiene”. Vezi definitia »
OVÍN, -Ă I. adj. referitor la oi. II. s. f. pl. subfamilie a rumegătoarelor: oaia. (< fr. ovin, lat. ovinus) Vezi definitia »
ARHIPLÍN, -Ă, arhiplini, -e, adj. Care este foarte plin, plin până la limita maximă posibilă. – Arhi- + plin. Vezi definitia »
BRĂBÍN, brăbini, s. m. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori galbene (Bunias orientalis). – Et. nec. Vezi definitia »
CRISTALÍN, -Ă, cristalini, -e, adj., s. n. 1. Adj. Limpede, curat, transparent, caracteristic cristalului (2); fig. ca de cristal. 2. (Despre roci, munți etc.) Care este format din șisturi cristaline. 3. Adj. Care se prezintă sub formă de cristale (2). 4. S. n. Parte a ochiului care are aspectul unei lentile transparente biconvexe, așezată îndărătul irisului și care are un rol important în acomodarea vederii la diferite distanțe. 5. S. n. Ansamblu sau formație de șisturi cristaline dintr-o regiune. [Pl. și: (n.) cristalinuri] – Din fr. cristallin. Vezi definitia »