SUBROGÁȚIE s.f. Subrogare. [Gen. -iei, var. subrogațiune s.f. / < lat. subrogatio]. Vezi definitia »

HAGIOLATRÍE s. f. adorație a sfinților. (< engl. hagiolatry) Vezi definitia »

PREDICÁȚIE s.f. 1. (Liv.) Acțiunea de a predica; propovăduire. 2. (Log.) Atribuire a unei calități sau a unui atribut unui subiect într-o propoziție. ◊ Judecăți de predicație = judecăți care reflectă raportul dintre un obiect și o însușire a sa. [Gen. -iei. / < fr. prédication]. Vezi definitia »

PRIMOINFÉCȚIE s. f. prima invazie, într-un organism, a unui germen infecțios. (< fr. primo-infection) Vezi definitia »

HEBEFRENÍE, hebefrenii, s. f. Boală psihică, formă de schizofrenie, care apare la pubertate. – Din fr. hébéphrénie. Vezi definitia »