pérnă (pérne), s. f. – 1. Căpătîi, obiect pe care se pune capul la culcare. – 2. Obiect de tapiserie (de sofa, de automobil etc.). – Var. perină. Sl. perina, din pero „pană” (Cihac, II, 251; Conev 61), cf. perie și sb. perina, bg. pernica (› mr. perniță). – Der. perniță (var. perinuță), s. f. (pernă mică); perinoc, s. n. (piesă de lemn la podul osiei carului, piesă pe care se sprijină broasca de la roata morii); împerina, vb. (a pune perne). Vezi definitia »

țeavă, țevi s. f. 1. (intl.) pistol; armă de foc. 2. (er.) penis. Vezi definitia »

císlă (císle), s. f. – 1. (Înv.) Număr, cantitate. – 2. Socoteală. – 3. Cotă, procent parte. Sl. čislo „număr” (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, II, 57). – Der. cislaș, s. n. (contribuabil); cislui, vb. (a fixa prețul, a estima; a împărți, a fixa cota; a discuta, a dezbate); cisluială, s. f. (fixare a unui pret; împărțire); cisluitor, s. m. (perceptor). Toate cuvintele sînt învechite. Vezi definitia »

PÍVĂ s. f. v. piuă. Vezi definitia »

MONOREFRINGÉNȚĂ s. f. proprietate a unei substanțe de a emite o singură rază refractată pentru fiecare rază incidentă. (< fr. monoréfringence) Vezi definitia »