MIRÉL, mirei, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui mire. Vezi definitia »

TOVĂRĂȘÉL, -ÍCĂ, tovărășei, -ele, s. m. și f. (Fam.) Diminutiv al lui tovarăș. – Tovarăș + suf. -el, -ică. Vezi definitia »

fulcél, fulcéi, s.m. (reg.) prună uscată. Vezi definitia »

DRAPÉL s. n. 1. steag al unei unități militare; steag, flamură. ♦ a fi sub ~ = a servi în armată. 2. (cinem.) suprafață opacă dintr-o bucată de pânză neagră întinsă pe o ramă metalică, care se poate monta pe un stativ, permițând reținerea luminii pe anumite obiecte sau mascarea anumitor zone din cadrul unui film. 3. (av.) punere în ~ = fixare a palelor unei elice cu pas variabil într-o poziție care oferă o mai mică rezistență în înaintare în caz de oprire a motorului. (< it. drappello) Vezi definitia »

PEDÉL, pedeli, s. m. (Înv., rar) Portar sau om de serviciu la o instituție de învățământ. – Din germ. Pedell. Vezi definitia »