UROBILINOGÉN, urobilinogene, s. n. Compus organic format în intestin prin reducerea bilirubinei, reabsorbit apoi numai în parte prin peretele intestinal și redat ficatului. – Din fr. urobilinogène. Vezi definitia »

PROXÉN s.m. (Ant.) Magistrat grec însărcinat cu primirea oficială a ambasadorilor, a oaspeților cetăților etc. [< gr. proxenos, cf. fr. proxène]. Vezi definitia »

FORÁMEN s. n. (biol.; anat.) deschizătură, orificiu de dimensiuni mici într-o structură. (< lat., fr. foramen) Vezi definitia »

FOSGÉN s. n. gaz incolor, ușor lichefiabil, combinație de clor și oxid de carbon, substanță toxică asfixiantă de luptă. (< fr. phosgène) Vezi definitia »

GREN s. n. (met.) furtună locală, bruscă și de scurtă durată, însoțită de ploaie, grindină sau ninsoare. (< fr. grain /de vent/) Vezi definitia »