Definita cuvantului tăietor
TĂIETÓR3, -OÁRE, tăietori, -oare, adj. (Înv.) Care taie; tăios, ascuțit. – Din tăia + suf. -(ă)tor.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu tăietor
INTERPELATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care face o interpelare. (< fr. interpellateur) Vezi definitia »
FÓSFOR s. n. Element chimic otrăvitor, ușor inflamabil, care se găsește în natură numai în compuși. [Acc. și fosfór] – Din fr. phosphore. Vezi definitia »
ÎNĂLTIȘÓR, -OARĂ, înăltișori, -oare, adj. Înăltuț. [Var.: năltișór, -oáră adj.] Înalt + suf. -ișor. Vezi definitia »
INCENDIATÓR, -OÁRE s.m. și f. Provocator al unui incendiu. ♦ (Fig.) Ațâțător, provocator. [Pron. -di-a-. / < incendia + -tor]. Vezi definitia »
ONDULATOR2, -OARE, ondulatori, -oare, adj. (Rar) Care se leagănă ca valurile, care ondulează; unduitor, văluros. [Var.: ondulătór, -oáre adj.] – Ondula + suf. -tor. Vezi definitia »