MECANORECEPTÓR s.m. Organ de simț care recepționează excitanți mecanici. [Cf. fr. mécano-récepteur]. Vezi definitia »

DIVULSÓR s. n. instrument folosit pentru a provoca divulsiunea (2). (< fr. divulser) Vezi definitia »

ziditór s. m., pl. ziditóri Vezi definitia »

JICLÓR, jicloare, s. n. Parte a carburatorului, de forma unui dop, cu un orificiu care dozează debitul de combustibil necesar formării amestecului carburant la motoarele cu ardere internă. – Din fr. gicleur. Vezi definitia »

PÁVOR s.n. (Liv.) Stare de groază, provocată de imagini terifiante, care apare la copii în timpul somnului. [< lat. pavor, it. pavore]. Vezi definitia »