OMILÍE, omilii, s. f. Cuvântare bisericească; predică. – Din ngr. omilía. Vezi definitia »

ELEUTERÍE, (2) eleuterii, s. f. 1. Guvernare liberă a unui stat din Grecia antică. 2. (La pl.) Serbări care se celebrau în cinstea unei victorii. [Pr.: -le-u-] – Din fr. éleuthérie. Vezi definitia »

RADIOTELEFONÍE s.f. Comunicație radiotelefonică în ambele sensuri între două posturi, echipate fiecare cu aparate de emisiune și de recepție. [Gen. -iei. / cf. fr. radiotéléphonie]. Vezi definitia »

RINALGÍE s. f. durere de nas. (< fr. rhinalgie) Vezi definitia »

PROPÚLSIE s.f. Exercitare a unei forțe asupra unui vehicul, asupra unui obiect etc. pentru a-i provoca mișcarea de înaintare. ♦ Sistem tehnic prin care se face propulsarea unui vehicul. [Gen. -iei, var. propulsiune s.f. / cf. fr. propulsion]. Vezi definitia »