AUZÍT s. n. Auzire. ◊ Expr. Din auzite = din câte a auzit cineva de la alții. (Rar) Pe auzite = în mod necontrolat, neverificat. [Formă gramaticală: (în expr.) auzite] – V. auzi. Vezi definitia »

lăcuit, -ă, lăcuiți, -te adj. (intl.) 1. arestat. 2. bătut. Vezi definitia »

NEPRECUPEȚÍT, -Ă, neprecupețiți, -te, adj. Care este fără rezerve, fără condiții; necondiționat. – Ne- + precupețit. Vezi definitia »

ZOOFÍT, zoofite, s. n. Denumire dată altădată celenteratelor; (la pl.) încrengătură din care fac parte aceste animale. – Pl. și: (m.) zoofíți. Vezi definitia »

BĂTĂTORÍT¹ s. n. Faptul de a bătători. Vezi definitia »