OFTĂTÚRĂ, oftături, s. f. (Rar) Oftat. – Ofta + suf. -ătură. Vezi definitia »

PUCIÓGNĂ, puciogne, s. f. Plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu flori albe, care crește prin semănături (Bifora radians). – Cf. pucios. Vezi definitia »

FÁZĂ¹ s. f. 1. fiecare dintre aspectele succesive pe care le prezintă Luna sau unele planete în timpul revoluției lor. 2. fiecare dintre stările succesive ale dezvoltării unui proces din natură sau din societate; etapă, stadiu. ♦ a fi pe ~ = (fam.) a fi atent și a acționa prompt. 3. interval de timp în care are loc o anumită operație, caracteristică unui ciclu de transformare. 4. (fiz.) fiecare dintre circuitele componente ale unui sistem de circuite. ◊ argument al unei mărimi care variază sinusoidal în timp. 5. (chim.) parte omogenă fizic dintr-un sistem eterogen. (< fr. phase) Vezi definitia »

VERDEÁȚĂ, (2) verdețuri, s. f. 1. Culoarea verde a vegetației. ♦ (Concr.) Mulțime de frunze, de ramuri, de ierburi verzi. 2. (La sg.) Frunze de pătrunjel, de mărar, de leuștean etc., folosite în alimentație; (la pl.) zarzavaturi, legume (proaspete). 3. Compus: (Bot.) verdeața-zidurilor = nume dat unor specii de alge verzi care cresc pe stânci, pe ziduri umede, pe scoarța arborilor. – Verde + suf. -eață. Vezi definitia »

METALOCERÁMICĂ s.f. Ramură a metalurgiei care se ocupă cu fabricarea pulberilor metalice folosite la fabricarea diferitelor obiecte. [Gen. -cii. / < fr. métallocéramique, cf. germ. Metallkeramik]. Vezi definitia »