Definita cuvantului binecuvântat
BINECUVÂNTÁT, -Ă, binecuvântați, -te, adj. 1. (Cu sens bisericesc) Care a primit binecuvântarea cuiva. 2. Fig. Bogat înzestrat de natură. 3. (Despre lucruri) Care merită laudă (pentru acțiunea sa binefăcătoare). O ploaie binecuvântată. 4. (Despre cauze, motive etc.) Bine întemeiat, legitim. – V. binecuvânta.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu binecuvântat
CONDENSÁT s.n. (Chim.) Lichid obținut prin condensarea vaporilor unui corp. // adj. Lapte condensat = lapte conservat sub formă de pastă moale sau de praf. [Cf. germ. Kondensat]. Vezi definitia »
ASEDIÁT, -Ă, asediați, -te, adj. (Despre cetăți sau locuri întărite) Supus unui asediu; împresurat. [Pr.: -di-at] – V. asedia. Vezi definitia »
TUBULÁT, -Ă adj. 1. cu una sau mai multe tubuluri. 2. (despre flori, glande etc.) în formă de tub sau de deget de mănușă. (< fr. tubulé) Vezi definitia »
TUTELÁT, -Ă adj. (Jur.) Aflat sub tutelă. [< tutela]. Vezi definitia »
DEZAMBALÁT, -Ă, dezambalați, -te, adj. Care a fost scos din ambalaj. – V. dezambala. Vezi definitia »