Definita cuvantului biogen
BIOGÉN, -Ă, biogeni, -e, adj. (Despre roci) Care rezultă din activitatea unor țesuturi vii. Calcar biogen. ♦ (Substantivat, n.) Preparat obținut din culturi de bacterii care îmbogățește solul în azot și se folosește ca îngrășământ în agricultură. [Pr.: bi-o-] – Fr. biogène (<gr.).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu biogen
PELICULOGÉN, -Ă adj. (despre substanțe organice; și s.n.) care, aplicat pe un corp solid, formează pelicule. (< fr. pelliculogène) Vezi definitia »
CETOGÉN, -Ă adj. (Despre alimente sau regim de hrană) Care favorizează producerea de cetone în organism. [< fr. cétogène]. Vezi definitia »
ZIMOGÉN2, -Ă, zimogéni, -e, adj. (Despre celule, glande) Care produce enzime; (despre bacterii) care produce fermentație; fermentativ. [morf. DOOM] Vezi definitia »
FEN1 s. n. (biol.) caracter fenoptic condiționat genetic. (< fen/otip) Vezi definitia »
BADEN [bá:dən], oraș în N Elveției centrale (Aarau); 70,7 mii loc. (1987, cu suburbiile). Nod de c. f. Ind. electrotehnică, a confecțiilor și vinurilor. Izvoare termale și băi termale folosite din vremea romanilor. Turism. Vezi definitia »