năsấlcă, năsấlci, s.f. (reg.) ciubăr cu o toartă și două băieri de atârnat pe spate, folosit la transportul strugurilor culeși. Vezi definitia »

SONOTÉCĂ s. f. arhivă conținând înregistrări de diverse sunete, care pot fi utilizate în filme, în emisiuni radiofonice, de televiziune etc. (< fr. sonothèque) Vezi definitia »

tâmnă, tâmne, s.f. (reg.) vale întunecoasă. Vezi definitia »

TÁICĂ s. m. (Pop.) 1. Tată. ♦ (La vocativ) Termen afectiv cu care se adresează cineva unui om mai în vârstă; termen afectiv cu care se adresează un părinte copilului său, un om mai în vârstă unuia mai tânăr etc. 2. (Determinat prin „părinte” sau „popă”) Nume (de adresare) dat preotului. – Din tată (după maică). Cf. scr. tajko. Vezi definitia »

SCOLIÓZĂ s.f. Deviație patologică laterală a șirei spinării, în special în regiunea dorsală. [Pron. -li-o-. / < fr. scoliose, cf. gr. skolios]. Vezi definitia »