VARIÁNȚĂ s. f. 1. număr maximal al factorilor de echilibru care pot varia independent, fără ca numărul de faze ale unui sistem fizico-chimic dat să se schimbe. 2. (stat.) dispersie a valorilor unei variabile în jurul valorii medii. 3. (biol.) dispersie a valorilor unui caracter oarecare în jurul mediei. (< fr. variance) Vezi definitia »

SLĂNINÚȚĂ, slăninuțe, s. f. Diminutiv al lui slănină. – Slănină + suf. -uță. Vezi definitia »

RĂZUITÚRĂ, răzuituri, s. f. Faptul de a răzui; (concr.) ceea ce rămâne în urma răzuirii, rămășițe căzute în urma răzuirii. [Pr.: -zu-i-] – Răzui + suf. -tură. Vezi definitia »

ODONTOGRÁMĂ s. f. reprezentare grafică a arcadelor dentare. (< fr. odontogramme) Vezi definitia »

ZBIHUIÁLĂ, zbihuieli, s. f. (Reg.) Scuturătură, zgâlțâitură. – Zbihui + suf. -eală. Vezi definitia »