MISCÉLĂ s.f. (Liv.) Amestec al unui solid cu un lichid, a două lichide, a unui gaz cu un lichid sau a două gaze, având un aspect omogen. ♦ Amestec de benzină și ulei care folosește la combustie și ungere în motoare. ♦ Amestec dozat. [Cf. it. miscela, germ. Miszella, lat. miscellus]. Vezi definitia »

MIOPLÁSMĂ, mioplasme, s. f. Protoplasmă care înconjură nucleul celulei musculare. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myoplasma. Vezi definitia »

frișcă¹ sfs [ Atestare: DA Etimologie: necunoscută ] 1. Strat de smântână proaspătă, care se ridică la suprafața laptelui nefiert după cîteva ore de la mulgere și care, bătută cu telul, devine spumoasă. 2. Smântână bătută cu zahăr și servită ca desert sau ca garnitură la prăjituri. Vezi definitia »

PECTÍNĂ, pectine, s. f. (La pl.) Clasă de compuși organici care se găsesc în țesuturile celulelor vegetale și care, prin amestecare cu apă și prin fierbere, capătă forma unei gelatine, fiind folosiți în industria alimentară, farmaceutică și în cosmetică; (și la sg.) compus organic vegetal din această clasă. – Din fr. pectine. Vezi definitia »

STRUNGÚȚĂ, strunguțe, s. f. Strunguliță. – Strungă + suf. -uță. Vezi definitia »