TUBÁJ, tubaje, s. n. (Med.) Metodă de examen clinic care constă în introducerea unui tub de cauciuc sau metalic în stomac sau în duoden pentru extragerea și analiza sucurilor respective. ◊ Tubaj laringian = introducerea unui tub metalic în laringe în caz de asfixie. – Din fr. tubage. Vezi definitia »

RADIOREPORTÁJ s.n. Reportaj transmis prin radio. [Cf. fr. radioreportage]. Vezi definitia »

PEONÁJ s. n. formă de exploatare a peonilor¹, constând în a le împrumuta bani în contul muncii viitoare. (< fr. péonage) Vezi definitia »

TARTRÁJ s. n. Operație de adăugare de acid tartric în mustul de struguri pentru a-i mări aciditatea. – Din fr. tartrage. Vezi definitia »

CUVELÁJ s. n. Tip de susținere sau de căptușire etanșă a puțurilor de mină cu secțiune circulară care străbat roci acvifere cu debite mari de apă. – Din fr. cuvelage. Vezi definitia »