ATRACTÍV, -Ă adj. atrăgător, captivant; atracțios. (< fr. attractif, lat. attractivus) Vezi definitia »

sustantiv,feminin,nearticulatșingular: stare/calitate /insusire a cuiva/ceva datatorita careia poate / merita / se cade sa fie/devina sters. etimologie: romanesc cuv., de la stergere. Vezi definitia »

DORMITÍV, -Ă adj., s. n. (fam.) somnifer; (p. ext.) plictisitor. (< fr. dormitif) Vezi definitia »

COMBINATÍV, -Ă, combinativi, -e, adj. De combinare (1). – Din engl. combinative. Vezi definitia »

NATÍV, -Ă adj. 1. Înnăscut; natural. 2. (Despre elemente chimice) Care se găsește (liber) în natură, necombinat cu alte substanțe; pur. [Cf. fr. natif, lat. nativus]. Vezi definitia »