EMULÁȚIE s.f. Întrecere. ♦ Sforțare, străduință, dorință de a întrece. [Gen. -iei, var. emulațiune s.f. / cf. fr. émulation, lat. aemulatio]. Vezi definitia »

COLECISTORAFÍE s.f. (Med.) Sutură chirurgicală a peretelui vezicii biliare. [Gen. -iei. / < fr. cholécystorrhaphie]. Vezi definitia »

EREZÍE s. f. 1. concepție, opinie religioasă, filozofică sau politică contrară dogmelor, principiilor esențiale ale unei doctrine oficiale. 2. (fig.) rătăcire, abatere, greșeală, eroare. (< fr. hérésie, lat. haeresis) Vezi definitia »

HOMEOPATÍE s. f. metodă terapeutică bazată pe administrarea de substanțe chimice în concentrații extrem de mici, prin diluții succesive, care produc afecțiuni analoage bolii ce se combate. (< fr. homéopathie) Vezi definitia »

SCLEROMETRÍE s. f. determinare a durității mineralelor și a corpurilor metalice, solide, prin măsurarea durității la zgâriere. (< fr. sclérométrie) Vezi definitia »