CONSTELÁȚIE s. f. 1. grupare aparentă de stele, stabilă timp îndelungat, care prezintă pe boltă o configurație specifică. 2. (fig.) grup de obiecte strălucitoare. ◊ grup de oameni iluștri. (< fr. constellation, lat. constellatio) Vezi definitia »

ZOOPSÍE s.f., art. zoopsía, g.-d. zoopsíi, art. zoopsíei; pl. zoopsíi Vezi definitia »

NEURECTOMÍE s.f. v. nevrectomie. Vezi definitia »

ATREPSÍE s.f. (Med.) Tulburare cronică de nutriție, la sugarii hrăniți artificial. [Gen. -iei. / < fr. athrepsie, cf. gr. a – fără, threpsis – nutriție]. Vezi definitia »

TONSILOTOMÍE s. f. amigdalotomie. (< fr. tonsillotomie) Vezi definitia »